Asa cum pe partea de realtii umane.. exista aici pe site seria PP’n'Dush, numita asa pentru ca e unul dintre cele mai intime si personale chestii umane, pentru ca … chiar daca o faci nu ai cum s-o recunosti..e a ta.si atat…asa m-a lovit pe mine acum treaba cu what if.. chestii pe care le gandesc, chestii pe care le maruntzesc si care nu spun ca asa ar fi..doar..ne jucam… facem scenarii vedem plusuri si minusuri. so.. WHAT IF??!!
Mda.. de ce n-am intelege noi ca totul poate fi total altfel decat percepem? de ce n-am intelege ca e diferentza intre modul nostru subiectiv de perceptie asupra realitatii si ceea ce e de fapt.. si daca ceea ce e de fapt nici macar nu e pana in momentul in care noi intervenim constient asupra realitatii?
Si daca noi de fapt creem lucrurile in jurul nostru.. si asta si pentru ca toata lumea vorbeste despre beneficiile gandirii pozitive..si daca toate astea nu duc decat la bine?? binele vazut prin prisma, si daca vreti prin egoism..sa intelegem ca daca facem rau cuiva, se intoarce si asupra noastra.. si macar asa sa realizam ca nu e bine sa facem rau.. Hmm..nu e bine sa facem rau.. numa ca nu intelegem si de ce..si atunci macar sa vedem egoist treaba asta si tot ne ajutam unii pe altii..
Un orb de exemplu, care asa s-a nascut.. cum ar fi sa deschida brusc ochii la un moment dat in viata lui..sa zicem peste 30 de ani, cand deja totul e conturat intrun anumit fel, cand deja a strans suficienta informatie pentru a putea sa cunoasca.. si apoi cand deschide ochii, e un alt univers..lumea lui se schimba total. nimic nu mai e asa cum credea el.. evident ca raman formele, dar nuantzele sunt cu totul altfel.. vede colorat, vede ceea ce se intampla..
Si cum se face ca orb fiind, isi dezvolta celelalte simturi mult mai bine ca noi ceilalti, care ne multumim sa luam lucrurile asa cum sunt, doar pentru ca asa le vedem?? Si daca intradevar gandirea pozitiva ajuta, v-ati gandit vreodata si de ce?? pentru ca pe acelasi principiu in care binele meu poate fi raul vostru.. gandurile pozitive pot sau nu face rau?? daca mergem pe ideea ca si anume gandurile sunt informatii pe un suport energetic, lucru care nu mai e de mult un paradox pentru fizica cuantica.. care a dovedit ca randomul de probabilitati devine certitudine atunci cand se intervine asupra lui..atunci cand exista motivatie, atunci cand exista intentie.. deci intentia..creeaza.. intrun fel sau altul.
Si asa cum intentia pozitiva, buna..daca ii pot spune asa, creeaza lucruri minunate, nu-i asa ca si intentia negativa e capabila de acelasi lucru?? adica sa ignori una ca sa o accepti pe cealalta e un paradox.. e dual totul.. dar si dualismul asta are niste limite.. daca faci lucruri doar pentru ca asa trebuie, ca asa stii tu ca se face.. mai bine nu le mai faci.de ce e asa?? de ce nu iti poate explica nimeni cum stau de fapt lucrurile?? si dece trebuie sa accepti niste rahaturi..doar pentru ca toata lumea le face?? pentru ca daca-ti pui intrebari automat devii toma necredinciosul.. o daaa. hai frate…
Bun..deci daca intentia este cea care misca si face si desface, si daca toti am avea intentii benefice, pozitive, altfel ar sta lucrurile..dar e greu… e greu rau sa explici unui om ca nu e bine sa rupa de exemplu coaja dupa un copac, deoarece si pentru ca daca totul e legat, automat isi face si lui rau asa.. Plus ca mai e o nuantza aici..unii privesc un copac, si nu vad decat coroana, culorile, si poate pot aprecia vechimea lui..dar putini vad cu adevarat minunile din acel copac..si anume ca produce clorofila, printrun proces numit fotosinteza, si ca viata, asa in randomul ei, nu s-a jucat deloc atunci cand acele particule subatomice ce alcatuiesc copacul ala, au lucrat impreuna pentru a-i oferi copacului toate cele necesare supravietuirii…
E o lupta constanta pentru supravietuire..cine nu se adapteaza moare. asa se explica si aparent mutatiile genetice, menite sa ajute o specie sa supravietuiasca.. exista furnicarii aia de au un deget luung.. care ii ajuta sa gaureasca musuroaiele de termite..iar eu in prostia mea sunt convins ca aia e o adaptare… o adaptare menita sa ajute la supravietuirea speciei…deci..viata nu se joaca.. nimic nu e doar ca asa trebuia sa fie.. toti luptam constant sa supravietuim..prin diferite forme.. Insa limita intre nebunie si vazduhism e mica.. e greu sa convingi un om, ca ceea ce vede, poate sa nu fie asa.. e greu sa-l convingi ca pe langa satisfacerea nevoilor instinctuale, mai e si altceva acolo..acel ceva care ii poate da peste cap toata lumea..
Odata ce intri pe un drum, si devii constient de niste lucruri, te pierzi pe tine..e primul lucru..primul pas logic asta este.. si anume ca identitatea ta dispare usor usor..atunci cand intelegi ca nu lumea se raporteaza la tine.. tu practic devii atat de mic, atat de neimportant..incat e greu ca macar sa poti concepe..dar lupta ta cu tine, uneori e cea mai improtanta.. cand poti intelege ca esti doar o modalitatea prin care viata evolueaza, si te poti privi ca pe o unealta.. desi constient de tine insuti, de fapt nu insemni nimic, si esti doar o mutatie genetica, o mutatie prin care viata evolueaza si va evolua si dupa ce tu nu mai esti… aha.. da..asa ma gandeam si eu … ma opresc aici, pentru ca risc sa zica lumea ca sunt nebun..si nu ca n-ar fi asa.. dar .. just think abou it.. Hai pa!
If you enjoyed this post, make sure you subscribe to my RSS feed!
Entries (RSS)